Efectele miraculoase ale unei gandiri pozitive

Gandirea pozitiva nu inseamna optimism gratuit, superficialitate in abordarea problemelor sau indiferenta. Gandirea pozitiva este un mod de a intelege si de a te bucura de viata, dupa o suma de principii realiste si corecte fata de tine insati. Este absurd sa-ti imaginezi ca vei deveni milionar in euro, doar daca adopti o atitudine pozitiva

Ce se intampla cand esti pozitiv?

La o privire mai atenta se poate observa ca lumea in care traim ia forma starilor si emotiilor pe care noi le exprimam, creand universul nostru launtric. Universul in care traim, in care ne desfasuram cuprinde experientele noastre, secretele noastre si este format din gandurile noastre. Calitatea destinului nostru, starea sanatatii sau durata fericirii este consecinta caracterului nostru. Caracterul este format din obiceiuri, reflexe, tendinte iar acesta vin din continutul gandurilor noastre. Stresul, agitatia, nelinistea la o examinare mai profunda nu sunt decat rezultatul unei gandiri haotice. De aceea cum suntem noi asa este si universul in care traim, cum gandim asa este si perceptia asupra existentei noastre iar un proverb chinez spune: “Esti ceea ce gandesti”
Gandirea pozitiva face ca lumea in care traiesti sa devina pozitiva. Daca gandesti pozitiv, nu poti fi negativ pentru ca gandind pozitiv devii acea pozitivitate. Luindu-te ca punct de referinta, TU devii centrul. Retrage-ti toate simturile si lumea din jurul tau va disparea. Inchid ochii si totul se intuneca. Asta este ceea ce experimentezi. Asta devine obiectul cunoasterii tale, restul sunt presupuneri. Pentru o fiinta stresata lumea devine un pericol, pentru un om trist intreg universul este jalnic. Unii sunt deprimati ca universul in care traiesc a fost creat asa tocmai prin modul lor de a gandi. Cat de minunata devine viata
pentru acela care gandeste pozitiv! El vede in fiecare clipa o noua modalitate de a experimenta bucuria, savoarea sublima a miracolului. In natura el infloreste cu fuecare floare. O fiinta pozitiva isi face chiar si din probleme un prilej de bucurie. Mahatma Ghandi spunea adeseori: “Lumea este propria ta oglindire”.
Propriul destin poate fi schimbat gandind pozitiv. Iata ce spunea un mare maestru indian Swuami Shivananda:

“Omul seamana un gand si culege o actiune
Omul seamana o actiune si culege un obicei
El seamana un obicei si culege un caracter
Semanand un caracter el culege un destin”

Cunoscand acest mecanism poti intelege mult mai usor de ce nefericirea este o stare care patrunde in toate actiunile celui care o genereaza sau o intretine prin ganduri. Cand esti pozitiv nu poti fi negativ si nimic din starile negative nu te pot atinge pentru ca tu nu le atragi. Se spune despre unii oameni ca atrag ghinionul orice ar face. E pura intamplare? Dar daca privesti mai atent vei putea observa ca acesti oameni au un comportament preponderent negativist. In prezenta unui om care se crede invins nu te poti simti in siguranta. Oricat ar pierde, prin atitudinea de invingator si plin de incredere omul poate oricand sa reuseasca. In acest sens Mircea Eliade scria: “Nu sunt pierdute decat acele batalii care nu s-au dat niciodata” lasand sa se inteleaga ca in actiune nu exista castig sau pierdere ci doar experienta, cunoastere ceea ce inseamna deja un mare castig.

Cercetarile stiintifice

Observatiile empirice si cercetarile stiintifice arata ca oamenii cu gandire pozitiva se descurca mai bine in situatii dificile, au o mai mare capacitate de efort fizic si intelectual, rezista mai bine la situatii stresante si chiar la imbolnaviri, obtin rezultate superioare fata de alti oameni cu aptitudini asemanatoare. Gandirea pozitiva este o atitudine care permite omului sa descopere mai usor partile bune ale unei situatii si sa gaseasca mai repede solutii optime la problemele cu care se confrunta.

::Vindecarea prin gandire::

Fiecare dintre noi este stapan pe gandurile sale. Acest lucru reprezinta puterea miraculoasa prin care toate lucrurile devin posibile. Emitem negativ, atragem dezechilibre energetice si deci, boala; emitem ganduri pozitive, primim starea de bine si de sanatate.
Trebuie sa invatam sa detinem controlul absolut asupra mecanismului nostru de gandire, supraveghindu-l in permanenta. Marea putere a gandului ne poate vindeca bolile si astfel, ne face fericiti din nou, plini de viata si de forta. Puterea vindecatoare infinita isi are radacinile in subconstientul nostru, al oamenilor.
Schimbandu-ne radical modul de a gandi ne vom influenta benefic drumul vietii. Gandurile noastre sunt active si constituie semintele pe care le-am plantat. Subconstientul nu este interesat daca gandurile noastre sunt bune sau rele, ci pur si simplu raspunde in deplina conformitate cu natura acestor ganduri. El nu ne va contrazice niciodata, ci va accepta mereu ceea ce afirmam in mod constient. Prin urmare, trebuie sa fim decisi sa alegem viata, sanatatea si iubirea. Renuntand la vechile tipare inradacinate in subconstient, vom castiga o viata sanatoasa. Gandul este viata!

Gandurile noastre creeaza mediul inconjurator si lumea noastra. Daca avem ganduri sanatoase, ne putem pastra sanatatea. Daca intretinem ganduri de boala, nu vom avea niciodata o sanatate buna si nici frumusete si armonie. Nu trebuie sa uitam: corpul este produsul
mintii si mintea noastra il controleaza. Daca ne mentinem pe pozitia gandurilor viguroase, la fel ne va fi corpul. Gandurile de iubire, pace, multumire, puritate, perfectiune promoveaza o sanatate radioasa. Corpul este asociat mintii. Daca ne doare dintele sau stomacul, mintea este imediat afectata. A inceta sa gandim corect, inseamna a fi perturbati. Daca exista o stare depresiva in minte, nici corpul nu poate functiona corect. Sanatatea mentala este mai importanta decat cea fizica. Daca mintea este sanatoasa, corpul va fi sanatos.
Daca mintea emite ganduri pure, bolile vor parasi corpul. Fiecare gand, cuvant sau emotie provoaca o vibratie in fiecare celula a corpului si lasa acolo o impresie adanca. Tebuie sa invatam sa inlocuim gandul nociv cu ganduri bune. De exemplu: gandul de curaj va servi imediat drept antidot puternic contra urmarilor gandului de frica. Este foarte important de stiut ca fiecare celula a corpului creste, sufera, primeste un impuls de viata sau de moarte la fiecare gand care ne trece prin minte. Intoxicarea corpului fizic nu este doar consecinta unei alimentatii dezechilibrate, cum se crede, ci si rezultatul unor factori emotionali. Supararea, furia, nemultumirea modifica functionarea corecta a bilei, a ficatului si inflameaza mucoasa intestinului subtire. Teama transforma mucoasa intestinului gros. Drept urmare, abdomenul se baloneaza aparand disconfortul fizic, insomniile, derglarile metabolice. Toate aceste modificari determina o reactie imunitara anormala.
Gandurile negre sunt direct raspunzatoare de ?otravurile? din mental, apoi se rasfrang asupra corpului fizic. Asa iau nastere bolile. Sentimentele negative reprezinta otrava si stres pentru intregul organism. Furia, mania, razbunarea, duc la dereglarea echilibrului acido- bazic. Asadar, tensiunea nervoasa blocheaza intestinele, facandu-le inactive. Daca omul continua sa fie nervos, incarcatura emotionala devine cronica, iar dezechilibrele nutritionale specifice devin mai pronuntate. Sodiul si apa sunt retinute in organism, in timp ce potasiul, vitamina C, magneziul si vitamina B sunt epuizate. Ce-i foarte trist, este faptul ca ne sinucidem lent, dar sigur, neglijand anumite semne particulare de incetinire a functiilor unor organe, aparand astfel: indigestia, colita, constipatia, circulatia sanguina deficitara, etc. Pe fondul acestor dereglari, stresul, furia, teama, nervozitatea, nemultumirea, nelinistea accentueaza starea de boala si de imbatranire prematura.
Cand gandirea se purifica, afirmand binele, nu se produc asemenea blocaje. Imediat ce ne cream imaginea noului mod de viata si de gandire in minte si inima
, inseamna ca dorim o schimbare interioara. In functie de cum gandim, declansam in propriul organism reactii si mecanisme ale caror urmari le vom suporta. Una din legile Divine la care este supus omul este legea cauzei si a efectului, care este cunoscuta si sub numele
de Legea Karmei. La fel cum actioneaza in planul fizic, Legea Karmei actioneaza si in planul mental si in cel spiritual.Deci, bolile au cauze fizice, mentale si spirituale (cauzele spirituale ale bolilor vor fi tratate intr-o aparitie viitoare). Omul, ca sa-si ia toate examenele din scoala vietii, trebuie sa coreleze vindecarea fizica cu cea mentala si cea spirituala. Nu intotdeauna toate examenele vietii sunt trecute, si pentru asta revenim la viata intr-o noua incarnare. Numai astfel progresam si ne inaltam spiritual, pentru ca totul este evolutie. Deci, orice boala are si o cauza mentala.Gandurile rele, grijile, fricile, toate rautatile si negativitatile noastre produc boli in planul mental, care, in timp se manifesta in plan fizic.De aceea, pentru a trata o boala, este necesar sa-i cunoastem originea, cauza.
Degeaba vom trata cu medicamente o boala care isi are originea in planul mental. Cel mai bun medicament este sa-l facem pe pacient sa inteleaga mecanismele imbolnavirii si vindecarii.Cand va intelege acest lucru, prin programare mentala pozitiva el se va putea vindeca singur, daca nu cumva boala are si o cauza spirituala. Atunci, programarea pozitiva are efect diminuat. Bolnavul suporta astfel consecintele faptelor sale. Se poate vindeca numai prin suferinta, rugaciune, smerenie si bunavointa divina sau va duce cu el mai departe aceeasi problema in viata viitoare, pentru ca nu intotdeauna terminam de achitat toate datoriile intr-o singura incarnare; in functie de cate greseli avem de indreptat, ne putem intinde aceasta actiune chiar pe parcursul mai multor vieti viitoare.
Cand vom reusi sa intram in atmosfera mentala pozitiva, tiparele vechii gandiri se vor aranja, iar structura moleculara a organismului se va modifica, conform noii stari, in consecinta. Factorul hotarator in vindecare este perceptia individuala reflectata in gandurile pozitive. Miracolul vindecarii sta in gandurile noastre despre sanatate.

::Ingrijorarea si gandirea pozitiva::

Autor: Diana Bercescu
A-ti face griji inseamna a fi nelinistit in privinta viitorului, a avea indoieli legate de rezolvarea fericita a unei situatii sau a capacitatii tale de a-i face fata. Si, din moment ce te indoiesti, incepi sa formezi in minte imagini negative ale nenorocirii si esecului. Asta inseamna ca iti imaginezi un sfarsit negativ, cand in realitate doresti o solutionare pozitiva.
Atunci cand te lasi in voia grijilor, iti provoci nefericirea prezenta, dar o faci mai probabila si pe cea viitoare. Grijile iti irosesc cea mai mare parte a timpului, facandu-te sa pierzi multa energie, fara a realiza nimic.
O alternativa la obiceiul ingrijorarii este sa iti umpli mintea cu imagini ale fericirii si succesului. Acestea se impregneaza in subconstient, ajutandu-te sa iti imbunatatesti viata pe toate planurile.
Pentru a-ti schimba comportamentul si a deveni mai performant, este necesar sa intervii asupra subconstientului, alegand ganduri noi, pozitive, cu care sa iti alimentezi, in mod repetat si sistematic, constientul. Aceste ganduri pozitive vor prinde radacini in subconstient. Iar calitatea gandurilor determina, evident, calitatea vietii.
Daca exista situatii in viata ta care iti genereaza anxietate (relatia cu seful, diverse boli fizice, fobii etc), poti optimiza felul in care le faci fata construindu-ti atitudini mai optimiste si exersandu-le pana iti intra in obisnuinta.
Cultivand gandirea pozitiva, vei gasi solutii la problemele tale intr-un mod mai eficient decat de obicei , vei fi mai relaxat si te vei bucura mai mult de viata.
Spera si asteapta-te ca totul sa iti mearga bine, fii convins ca esti un om norocos. Sa nu crezi ca te minti singur – te ajuti singur, venind in sprijinul intereselor tale si amplificandu-ti sansele de reusita.

Sursa: (www.portalroman.ro)

Aspecte majore ale recuperarii neurologice dupa TVM

INTEGRAREA TEHNOLOGIILOR INFORMATIZATE BAZATE PE FEED-BACK VIZUAL, DEZVOLTATE IN SPORTUL DE PERFORMANTA IN RECUPERAREA NEUROMOTORIE

Anabela Hani, Argentina Ifrim, Dan Boboc

Institutul National de Cercetare pentru Sport



Se poate spune ca bazele recuperarii fizice se pierd undeva in trecutul indepartat al omenirii. Inca din antichitate, oamenii au sesizat beneficiile miscarii si ale exercitiului fizic in ceea ce priveste atat starea de sanatate fizica cat si cea psihica.

Astfel, de-a lungul timpului, a inceput sa se contureze domeniul terapiei prin miscare la care s-au adaugat permanent o serie de tehnici si metode, la acestea aducandu-si contributia personalitati ca Hipocrat, Aristotel, Da Vinci, Ling, Demeny, Balk, Zander, Frenkal, Klapp, Bürger si altii, iar in tara noastra s-au distins dr. Istrate, dr. Felix, dr. Adrian Ionescu, dr. N. Robanescu, dr. T. Sbenghe etc.

Recuperarea medicala reprezinta un ansamblu de metode si mijloace folosite pentru corectarea deficientelor fizice, tratarea si recuperarea unor sechele dupa imbolnaviri ale aparatului locomotor si ale sistemului nervos central. Un accent deosebit se pune pe refacerea performantelor fizice, psihologice si sociale ale individului si pe prevenirea complicatiilor secundare disabilitatilor. Intrucat tot mai multe persoane supravietuiesc unor afectiuni sau accidente care, cu catva timp inainte le-ar fi fost fatale, iar populatia inainteaza in varsta si fiindca se acorda o importanta crescanda calitatii vietii, domeniul recuperarii medicale capata o semnificatie din ce in ce mai mare. Medicina fizica utilizeaza factori fizici in tratamentul unor afectiuni acute si cronice si in recuperare: kinetoterapia electroterapia, termoterapia, crioterapia, laserterapia, magnetoterapia, masoterapia.

Asistenta medicala de recuperare este utila indiferent de varsta pacientului, in special in: sechele dupa accidente vascularo-cerebrale (hemiplegia), traumatisme vertebro-medulare (tetra/paraplegia), traumatisme cranio-cerebrale, leziuni de nervi periferici, politraumatizati, afectiuni reumatismale degenerative si inflamatorii, traumatisme sportive, osteoporoza, infirmitati motorii centrale.

In ultimii 10-20 de ani s-a inregistrat un progres incontestabil in problemele teoretice de baza ale miscarii, contractiei musculare, controlului motor ca si in activitatea aerobica cu urmarile induse de aceasta asupra organismului.

Definit ca activitate statica si dinamica, incadrata intr-una din formele de exercitare, realizat dupa principii tehnice si metodice bine stabilite si respectand normele anatomice si biomecanice, precum si cerinte igienice si pedagogice, exercitiul fizic a devenit mijlocul principal utilizat in recuperarea medicala.

Exercitiile fizice efectuate in acelasi fel si cu o succesiune repetata se perfectioneaza si devin procedeu. Complexul de exercitii fizice si procedee executate intr-un scop bine precizat, devine metoda.

O clasificare a procedurilor de lucru cu pacientul, care cuprind o serie de procedee si metode ar putea fi urmatoarea:



1.Kinetoterapia :

a) Tehnici anakinetice: imobilizari, posturari

b) Exercitii fizice:

– statice: contractie izometrica, relaxare musculara;
– dinamice: miscari active reflexe si voluntare, miscari pasive, pasivo-active, activo-pasive etc.
c) Tehnici de facilitare proprio-neuroceptiva: Kabat, Bobath etc.

d) Metode noi cu ajutorul tehnicii de calcul:

– control neuromuscular bazat pe feed-back vizual;
– EMG;
– stimulare electrica functionala (FES).

2.Electroterapie – foloseste curenti de continua, joasa, medie si inalta frecventa, laser terapie, magneto-terapie, ultrasunete, termoterapie uscata (aplicatii cu parafina).

3. Masoterapie – masaj uscat, dus masaj.

4. Hidroterapie – piscina colectiva, bazin de mers, bai galvanice, coborare individuala.

5.Terapie ocupationala – forma de terapie care foloseste ca mijloace terapeutice o activitate fizica sau intelectuala placuta persoanei respective cu rolul de a intretine: crosetat, cusut, cantat la pian, sculptura, pictura, gradinarit etc.

In orice domeniu de activitate progresul si necesitatea gasirii unor noi solutii tehnice si tehnologie, sunt absolut necesare pentru a putea tine pasul cu problemele ce apar in timp. Astfel si in cazul recuperarii neuromotorii se incearca a se gasi noi tehnici si metode pentru recuperarea pacientilor cu probleme.

Asadar ne propunem ca in aceasta lucrare sa prezentam o noua metoda de lucru pentru persoanele care necesita recuperare medicala. De fapt este vorba de transferul in domeniul recuperarii nueromotorii a unei tehnologii utilizate de mai mult timp in sportul de inalta performanta.

In sport, s-au elaborat tehnologii noi folosite in masurarea parametrilor motrici si in antrenamentul cu caracter complementar. Cercetatorii de la Institutului National de Cercetare pentru Sport (INCS) au realizat o asemenea tehnologie, dezvoltata in etape, de la stadiul problemelor practice de rezolvat in sportul de performanta pana la cel de aparat de laborator, echipament de pregatire si, in final, de ansamblu de solutii tehnice pus in serviciul unei structuri conceptuale cu grad inalt de originalitate, privitoare la interventia informatiei in procesul de antrenament pentru sportul de inalta performanta. Exista deja la ora actuala un cabinet de kinetoterapie care foloseste aceste mijloace tehnologice.

S-a observat ca, in practica domeniului antrenamentului sportiv, alegerea unor solutii si experimentarea lor direct asupra sportivului, pe langa consumul mare de timp pana la aparitia efectelor, poarta in majoritatea cazurilor amprenta imprevizibilului, modificarile negative neputand fi anulate rapid.

Pentru remedierea unor astfel de situatii, specialistii din domeniul sportului de performanta au apelat, printre altele, la simulare si la folosirea simulatorului in procesul de antrenament.

Simulatorul este definit ca un sistem tehnic care, in baza cunoasterii si modelarii legilor ce guverneaza un sistem sau un proces, este construit astfel incat sa asigure corespondenta biunivoca intre elementele sale si cele ale originalului.

Simulatorul de conditii folosit in sport reprezinta un sistem de solutii pentru aparatura de testare si pregatire, cu un important impact asupra teoriei si practicii antrenamentului pentru sportul de inalta performanta si cu posibilitati de extindere catre recuperarea neuromotorie si/sau posttraumatica.

Acest sistem complex de solutii este compus din:

A. Un modul de simulare care reprezinta partea de baza a sistemului prin care se comanda nivelul fortei de rezistenta care se va opune miscarii si care preia si proceseaza informatia cu privire la principalii parametri biomotrici ai miscarii: forta, viteza si amplitudine.

B. Cadre speciale si dispozitive mecanice care ajuta subiectul sa execute miscari specifice in functie de cerinte.

C. Sistemul de procesare a datelor care include un calculator tip PC si un sistem hardware cu soft-ul specializat pentru achizitia si prelucrarea datelor.

Facilitatile oferite de acest tip de aparatura sunt legate de posibilitatile de a informa sportivul in timpul fiecarei executii asupra modului de realizare a sarcinilor de forta, centimetru de centimetru si milisecunda de milisecunda si de informatia data antrenorului despre desfasurarea antrenamentului atat ca volum si intensitate cat si din punct de vedere al calitatii motrice.

Un merit deosebit in structurarea conceptuala a antrenamentului pentru sportul de performanta este introducerea informatiei ca element fundamental in demersul construirii adaptarii la sarcinile de competitie. In plus se creeaza conditiile de intelegere a informatiei ca realitate asupra careia se actioneaza permanent, constient sau nu.

Cu ajutorul acestui sistem se pot executa numeroase tipuri de miscari din domeniul pregatirii fizice sau recuperarii prin control neuromuscular bazat pe feed-back informational vizual.

Pe langa proprietatile generale ale sistemelor de a avea un schimb de substanta, energie si de informatie cu mediul in care se afla, sistemele cibernetice au si capacitatea de autoreglare. In cadrul acestor sisteme exista o parte de comanda si alta de executie. Pentru a-si mentine identitatea si a se dezvolta, sistemele cibernetice folosesc reglaje reprezentand lanturi cauzale inchise in care partea de comanda a sistemului, pentru a dirija si controla modul de executie, primeste la intrare, in afara stimulilor de mediu, si informatiile referitoare la actiunea efectorului. Acest mecanism este cunoscut sub denumirea de feed-back.

Dupa efectele lor, reglajele pot fi negative, atunci cand actioneaza in sensul stabilizarii (homeostazie) si pozitive, atunci cand are loc o destabilizare ce poate conduce fie la schimbarea structurii sistemului, fie la distrugerea sa. Caracteristic pentru mecanismul de feed-back este faptul ca el actioneaza numai retroactiv, fiind alimentat cu informatii pentru dirijarea si corectarea erorilor produse.

Conform unuia dintre principiile care stau la baza proiectarii, construirii si utilizarii aparatelor de testare si antrenament, si anume, afisarea in timp real a informatiei referitoare la miscare, se considera ca aceasta informatie retroactiva trebuie sa ajunga imediat la sportiv in timpul antrenamentului, ea putand furniza date despre modificarile fine ale comportamentului motor chiar in interiorul ciclului de miscare.

Fata de informatii de tip feed-back obtinute la distanta (cunoasterea rezultatului, informatia video etc.), informatia de forta, pozitie si deplasare/viteza, furnizata sportivului in timpul exercitiului, aduce dupa sine nu numai constientizarea subiectului asupra executiei sale ci si posibilitatI concrete de corectie imediata.

Echipamentul capabil sa realizeze aceasta performanta este in prezent accesibil si poate fi utilizat nu numai la o crestere a gradului de finete al reprezentarilor motrice ci poate sluji si la exersarea si intarirea memoriei motrice printr-o suplinire temporara a unor deficiente de moment sau de mai lunga durata si prin posibilitatile oferite de revenire asupra unei informatii ce seamana, din punct de vedere calitativ, cu cea proprioceptiva.

Caracterul preponderent informational prin care au fost influentate performantele sportivilor face ca modificarea nivelului de performanta necesar aplicatiilor din recuperare sa devina doar o problema de adaptare tehnica.

Astfel, sistemul simulator de conditii pentru sport asigura prin modalitatile de aplicare cunoscute, evaluarea si recuperarea neuro-motorie si osteoarticulara prin miscari active si tehnici de facilitare.

Dintre problemele ridicate de domeniul recuperarii care se pot aborda, mentionam:

– refacerea imaginii miscarii;

– combaterea spasticitatii;

– antrenamentul pentru controlul voluntar din momentul aparitiei acestuia;

– dezvoltarea fortei;

– dezvoltarea controlului miscarii prin cresterea coordonarii agonisti-antagonisti.

– reeducarea echilibrului prin compensarea diminuarii capacitatii de folosire a informatiei proprioceptive prin feed-back vizual;

– exploatarea mai eficienta a unora din tehnicile de facilitare neuro-musculara proprioceptiva.

POSIBILITATI DE LUCRU IN RECUPERAREA NEUROMOTORIE

Dupa inregistrarea datelor personale ale pacientului, s-a efectuat examenul somatoscopic. Stabilirea pertinenta a problemelor care pot fi rezolvate folosind aparatura amintita conduce la elaborarea unui program specific si individual de recuperare care cuprinde mai multe etape:

Etapa de testare motrica initiala in cadrul careia se solicita pacientului sa execute anumite miscari in regim maximal, adica sa incerce sa dezvolte maximul de forta si de amplitudine de care este capabil in momentul respectiv. In urma interpretarii rezultatelor testelor initiale, se stabileste un program de exercitii in care lucrul nu se mai executa in regim maximal de forta si amplitudine, ci dupa un model de referinta in care parametri se impun prin soft la valori de aproximativ 50% din valorile maxime obtinute la teste. Mentionam faptul ca parametri impusi sunt diferiti in functie de fiecare exercitiu propus.

Etapa de recuperare propriu-zisa care cuprinde un anumit numar de sedinte in care pacientul executa programul sau de exercitii. Prin acest program, se stabilesc in cadrul fiecarui exercitiu, numarul de repetari al unei miscari precum si numarul de serii de executie. In functie de evolutia pacientului, cu cat aceasta este favorabila si mai rapida, se pot modifica mai dinamic parametri in sens crescator cu scopul scurtarii perioadei de recuperare si consolidarii nivelului de forta si amplitudine castigat.

Etapa de testare motrica finala se bazeaza pe aceeasi baterie de teste initiale, tot in regim maximal, in vederea evidentierii evolutiei, care in marea majoritate a cazurilor este pozitiva, pe baza compararii rezultatelor testarilor din cele doua etape.



CONCLUZII

1. In urma analizei mai multor cazuri de recuperare neuro-motorie cu ajutorul simulatorului s-au constatat, in marea majoritate a cazurilor, evolutii pozitive intr-un timp foarte scurt.

2. Cresterile de forta si amplitudine in exercitiile de baza sunt semnificative.

3. Lucrul interactiv si informatia operativa oferita subiectului au asigurat atat interesul acestuia cat si posibilitatea crescuta de control necesar respectarii sarcinilor sedintelor de lucru.

4. Facilitatile oferite de mijloacele tehnologice folosite au permis modificari rapide ale regimurilor de lucru in functie de evolutia starii pacientului.

5. Corectitudinea executiei poate fi urmarita atat de subiect cat si de kinetoterapeutul care-l asista si care primeste informatia obiectiva despre parametri de miscare.

6. Informatia permanenta primita de catre subiect asupra fiecarei repetari, a intregii serii si a evolutiei sale in general, constituie un puternic factor dinamizator si in acelasi timp mobilizator in mentinerea vie a spiritului de competitie cu sine insusi.



BIBLIOGRAFIE

1. Boboc, D., Antrenamentul sportiv modern si tehnologiile informationale. Revista Stiinta Sportului nr. 25, 2001.

2. Cordun, M., Kinetologie medicala. Bucuresti, Editura AXA, 1999.

3. de Hillerin, P., Cresterea eficientei invatarii actelor motrice prin utilizarea protezarii tehnice-informationale. Teza de doctorat, 1999.

4. de Hillerin, P., Schor, V., Stupineanu, I., ERGOSIM, marca, ansamblu de concepte sau aparat de pregatire?. Revista Stiinta Sportului nr. 3, 1996.

5. Nicu, A., Antrenamentul sportiv modern. Bucuresti, Editura EDITIS, 1993.

6. Robanescu, N., Reeducarea neuromotorie. Bucuresti, Editura Medicala, 1992.

7. Sbenghe, T., Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. Bucuresti, Editura Medicala, 1999.

8. Schor, V., Adaptarea aparaturii de evaluare si antrenament din sportul de performanta in vederea transferului in domeniul recuperarii fizice. Raport de faza, 1999.

9. Schor, V. & al., Cresterea fortei maxime prin exercitii de control a miscarii. primul Congres National de Kinetoterapie, Oradea, 1-4 oct., 1998.

10. Saliutin, S.M., Probleme teoretice ale ciberneticii. Bucuresti, Editura Stiintifica, 1963.

http://www.sportscience.ro/html/articole_conf_2002_-_30.html

Escare

Escarele sunt leziuni la nivelul pielii, numite si ulceratii de presiune sau escare de decubit, ce apar la persoanele imobilizate la pat sau in scaun pe rotile pentru o perioada indelungata. Escarele de decubit se formeaza in zonele in care pielea si tesutul inconjurator sunt private de irigatia cu sange, in urma presiunii exercitate din interior spre suprafata dura a patului sau a scaunului, de catre oase. Escarele apar de obicei in zona coatelor, genunchilor, calcaielor, in regiunea sacrata sau omoplati, iar in stadii avansate tesutul este necrozat, escarele se suprainfecteaza si se extind la fascii si muschi. Escarele pot aparea si in 12 ore de imobilitate, sub forma unor zone inrosite, care nu se albesc la presiune. Treptat pielea se innegreste si apare ulceratia.





Escarele reprezinta o afectiune ce poate ameninta viata pacientului, deoarece tesutul lezat este foarte vulnerabil la infectii. Netratata, infectia se raspandeste in corp si apare cangrena.


Cauze si factori de risc pentru escare

Escarele reprezinta complicatii ale unor afectiuni care produc imobilizarea prelungita a pacientului - paralizii, fracturi, boli neurologice, leziuni ale maduvii spinarii, etc. In afara de aceste afectiuni, alt factor de risc il reprezinta varsta de peste 70 de ani, varsta la care pielea este mai subtire si se vindeca cu dificultate.

Printre factorii de risc ai aparitiei escarelor se mai numara cazurile de malnutritie, in care grasimile sunt aproape inexistente si pielea este zdrobita intre os si pat, fumatul, umezirea pielii, ce poate fi produsa de incontinenta si expunerea la transpiratie sau sange, prezenta diabetului si probleme legate de circulatia sangelui.

Frecarea si miscarea corpului ce duce la alunecarea corpului intr-o parte si a pielii in cealalta produc iritatii superficiale la nivelul pielii, insa maresc vulnerabilitatea acesteia la producerea escarelor. In cazul unei persoane imobilizate la pat, frictiunea si miscarea contrara a pielii si tesutului au loc atunci cand pacientul este tarat pe pat sau cand capul este inclinat la un unghi mai mare de 30 de grade de restul corpului.


Semnele si simptomele escarelor

Majoritatea persoanelor care dezvolta escare simt un anumit nivel de durere sau mancarime, insa pacientii cu simturile alterate nu detecteaza nici escarele avansate. Semnele infectarii unei escare sunt: puroi, miros neplacut, zona este fierbinte si rosie. Aparitia febrei si a slabiciunii indica raspandirea infectiei.

* Pentru pacientii imobilizati la pat, zonele predispuse la aparitia escarelor sunt: coccis, fese, omoplati, coloana, partea posterioara a bratelor sau picioarelor.

* Pentru pacientii imobilizati in scaun pe rotile, zonele predispuse la aparitia escarelor sunt: partea de sprijin a capului, urechi, omoplati, coapse, zona lombara, coccis, partea din spatea genunchilor, coatelor si gleznelor.

Stadiul 1: Pielea este rosie sau rozalie, ca o arsura solara usoara. Atunci cand se exercita presiune asupra zonei afectate, aceasta nu se albeste. Poate prezenta mancarime sau durere usoara.

Stadiul 2: In acest stadiu pielea inrosita este umflata si dureroasa. Pot aparea vezicule deschise sau intacte. straturile exterioare ale pielii incep sa moara.

Stadiul 3: Ulceratia s-a transformat in crater ce invadeaza tesuturile subcutanate. Rana se poate infecta cu usurinta.

Stadiul 4: Craterul s-a extins in muschi, os, tendon sau articulatie. Tesutul este necrozat.


Prevenirea escarelor

Masurile care se pot lua in cazul pacientilor imobilizati sunt simple si pot preveni pana la 50 la suta dintre escare. In primul rand trebuie ameliorata presiunea asupra tesutului, prin schimbarea constanta a pozitiei pacientului (la 1 - 2 ore daca pacientul este imobilizat la pat si la fiecare 15 minute daca pacientul este imobilizat in scaun) si prin utilizarea unei saltele sau a altor accesorii speciale. Este necesara examinarea pielii in fiecare zi, pentru a detecta escarele din fazele incipiente.

O dieta bogata in vitamina C si Zinc va ajuta pielea sa se vindece mai repede. Pastrati lenjeria patului in permanenta uscata si curata. Pentru igiena pielii utilizati o solutie salina si evitati sapunurile dure.

Pentru o imbunatatire a circulatiei sangelui sunt eficiente exercitiile usoare, de intindere. Masajul periodic ajuta la tonifierea tesuturilor predispuse la presiune indelungata.


Tratamentul escarelor

Primul ajutor consta in ameliorarea presiunii si evitarea traumatizatii tesutului afectat.

Escarele neinfectate trebuiesc acoperite cu pansament steril, schimbat zilnic. Daca escarele depasesc stadiul 2 sau rana este deschisa, tratamentul poate fi acordat doar de catre medic. Pastrati zona afectata curata si indepartati tesutul mort, cu ajutorul unei solutii saline.

Escarele mai adanci sunt foarte dificil de tratat si pot necesita interventii chirurgicale pentru indepartarea tesutului necrozat. Infectia este tratata cu antibiotice, iar in situatiile in cre viata este in pericol, membrele afectate se amputeaza. Alimentatia completa si diversificata este un factor cheie in reusita tratamentului chirurgical.

Interdictii

* Nu incercati sa ingrijiti la domiciliu escarele care par a fi mai avansate de gradul 2.
* Pernutele in forma de colac nu sunt recomandate, deoarece pot intrerupe circulatia sangelui in anumite zone.
* Nu masati zonele ce prezinta escare.

http://www.romedic.ro

Centre recuperare - Romania

Este foarte greu sa gasesti o lista a acestor centru de recuperare neuromotorie din Romania.

Pana acum cunoastem doar Sectia de Recuperare Neuromotorie din cadrul Spitalului Bagdasar-Arseni.
In perioada urmatoare vom ajunge inevitabil si in alte centre pentru ca recuparare nu se poate face intr-un singur loc (nu am inteles de ce...)

Am mai auzit de alte centre de recuperare neuromotorie de la Spitalul Sf. Luca - Bucuresti, Spitalul Filantropia - Bucuresti, Spitalul Militari - Bucresti, Centrul din Mangalia si cel din Zalau.

Daca ati mai auzit sau ati fost in alte centre de recuperare in tara va rog sa le nominalizati si cu cateva pareri personale de acolo sau de la cele mai sus-mentionate.

Multumesc

Neurochirurgi in Romania

Acum suntem in cautare de medici neurochirurgi in Romania.

Cred ca ar f foarte utila aceasta lista asa ca va invit sa o compunem.

Multumesc

Alimentatie pentru paraplegici

A. Alimentaţia

- 5-7 zile cura cu sucuri de fructe şi zarzavaturi
Cura cu sucuri de fructe şi zarzavaturi
1. Sucurile se obţin prin centrifugarea legumelor şi fructelor de bună calitate, bine spălete şi curăţate, preparate zilnic şi proaspete, păstrate la rece, în sticle bine închise. Se scoate câte o cană (250ml) cu 30 min înainte de consum. Se recomandă zilnic 1,5 - 2 litri. Vegetalele nu sânt prelucrate termic prin fierbere, coacere, prăjire.
2. Cura constă în administrarea exclusivă, o perioadă care variază de la câteva zile la una, două luni, de sucuri de fructe şi zarzavaturi. Se administrează alternativ - o zi suc de fructe, o zi suc de zarzavaturi - câte 250 ml suc, la fiecare 2,5 ore. Între orele de administrare a sucurilor, se poate consuma apă sau ceai, la cerere. În afecţiunile cu retenţie de lichide (ciroza hepatică, insuficienţă cardiacă, renală, hipertensiune arterială, etc.), se recomandă multă prudenţă în administrarea sucurilor şi a ceaiurilor, pentru a evita supraîncărcarea lichidiană. În aceste cazuri, tratamentul se face sub supraveghere medicală.
3. În perioada curei exclusive de sucuri, se practică zilnic, dimineaţa, o clismă cu 1,5 - 2 l infuzie călduţă de muşeţel.
4. După perioada curei exclusiv de sucuri, urmează o perioadă de tranziţie de câteva zile (5-10), în care se introduc treptat fructe şi zarzavaturi (neprelucrate termic), sub formă de salate, sau alte forme culinare, reducând în acelaşi timp, treptat, cantitatea de sucuri.
Reguli:
- a se institui un orar regulat al meselor
- a se evita consumul de apă în timpul mesei sau imediat după masă; în acest sens se recomandă ca înainte cu
30-60 minute de a servi masa, să se bea apă sau altă băutură nefermentată
- dimineaţa, înainte cu 30-60 minute de a servi masa, se recomandă a se bea apă călduţă sau ceai călduţ (îndulcit cu miere, sau neîndulcit, la cerere)
- a nu se consuma la o masă, cantitate mare de alimente şi nici multe feluri
- a se evita consumarea fructelor şi zarzavaturilor la aceiasi masă
- a nu se mânca între mese
- a se mesteca încet şi foarte bine
- a nu se consuma băuturi sau alimente fierbinţi sau pre reci.
Se exclud din alimentaţie, pe o perioadă determinată sau toată viaţa:
- prăjitul alimentelor în ulei; uleiul se adaugă după prepararea alimentelor
- carnea sau preparatele de carne de orice fel
- zahărul rafinat ca atare şi în combinaţii: gem, compot, prăjituri, ciocolată, îngheţată, ceai, lapte, pepsi-cola etc.
- oţetul (inclusiv oţetul de mere), piper, murături pregătite cu oţet.
- cafeaua, ceaiul negru, tutunul, băuturile alcolice de orice fel
- pâinea albă, paste făinoase, brânza fermentată (telemea, caşcaval, brănza topită)
- sarea în exces
- alimente conservate cu conservanţi chimici
- bicarbonatul de sodiu, praful de copt

În afecţiunile maligne (cancer) este de preferat a se folosi toată viaţa dieta crudivoară.
Se recomandă evitarea surmenajului fizic, intelectual, a stărilor conflictuale, depresive.
Cantitatea de sucuri necesară pentru o zi:
- fructe:
câte 250 ml suc de fructe de sezon (mere, pere, portocale, struguri, pepene etc), al fiecare 2,5 ore. Este de preferat sucul proaspăt de struguri.

- zarzavaturi:
1. Morcov - 250...500ml suc
2. Ţelină - 200ml suc
3. Varză albă crudă nu murată -150...250ml suc
4. Castravete - 90ml suc
5. Păstârnac rădăcină - 60...150ml suc
6. Pătrunjel rădăcină - 60...150ml suc
7. Gulie - 30ml suc
8. Lăptucă salată - 50...100ml suc
9. Sfeclă roşie - 50ml suc
10. Cartofi - 30ml suc

Observaţii:
- Sucul de sfeclă nu se amestecă cu celelalte. Se bea imediat (nu se păstrează la frigider) singur sau amestecat cu suc de morcovi
- Sucul de mere se bea între mese (ex. ora 10 şi 16)
- Sucul de cartofi se bea imediat după preparare şI neamestecat cu celelalte

A. cu complicaţii:
- În boala Hodkin şI leucemie, se poate mări cantitatea de suc de sfeclă roşie, ajungându-se treptat la 450ml.
- Pentru boli de ochi, se poate adăuga andive, 90 ml pe zi.
- Pentru ulcere, gastrite, colite, sucurile vor fi compuse din andive, zarzavaturile 1, 2, 3, 4, 7, 10.
- Pentru bolile de nervi se măreşte cantitatea de suc de ţelină până la 250 ... 300ml
- ATENŢIE! Pentru bolnavii cu metastază, cu dureri mari, se vor folosi numai sucurile care sânt tolerate.
- Sucurile se beau cu înghiţituri rare, bine amestecate cu saliva, înainte de masă (pe nemâncate)
- Nu se păstrează de la o zi la alta
- La copii între 6 - 14 ani se administrează 1-2 din doza adultului, iar la copilul mic, 1/4 din doza adultului

Exemplu de dietă
În prima zi: dimineaţa un măr sau alt fruct, la prânz puţină salată de zarzavaturi, cu puţin ulei şi seara 200ml suc de ţelină.
A doua zi: dimineaţa - 2 mere sau fructe uscate (prune, pere, smochine etc.) înmuiate şi un gălbenuş de ou cu zahăr. La prânz - salată de zarzavaturi; supă crudă de zarzavaturi cu fulgi de cereale, seara - 200ml suc de morcov. Peste zi 300ml suc de morcov.
A treia zi: dimineaţa - 2-3 mere, 2-4 nuci sau alune, 1 linguriţă de miere, la prânz - salată de zarzavaturi, supă crudă cu fulgi de cereale, brânză proaspătă, nefermentată, pâine, cina - 1 cană lapte nefiert, sau iaurt şi pâine. Peste zi 250ml suc de ţelină.
- Sucurile se beau cu înghiţituri rare, bine amestecate cu saliva, înainte de masă (pe nemâncate)

Alte recomandări:
- 1 clismă dimineaţa cu infuzie călduţă de muşeţel, 5-7 zile
- în continuare, regim crudivor lacto-ovo-vegetarian crudivor, 1-2 luni, cu dietă crudivoră depurativă, 3-5 zile pe lună.

Dietă crudivoră depurativă

Recomandat mai ales primăvara şi vara, acest regim facilitează eliminarea toxinelor şi deşeurilor din organism, reechilibrând în acelaşi timp, balanţa vitaminică, minerală a organismului spoliat în parte de aceste elemente vitale, în perioada sezonului rece.
Se practică în scop profilactic şi curativ, în cure de 3-7 zile pe lună.

Exemplu de dietă pentru o zi

ora 8
- 250 ml suc de roşii sau ţelină
- fructe oleaginoase
- pâine Graham

ora 12
- o farfurie salată de urzici, păpădie, cicoare şi grâuşor, dresă cu suc de lămâie, ulei şi condimente naturale
- morcov răzuit, andive, ţelină, castravete, ardei gras, sparanghel, cu suc de roşii şi
condimente naturale
- iaurt
- pâine Graham sau neagră bine coaptă.

ora 17
- o farfurie salată de fructe crude
ora 19
- 250 ml suc de ţelină.

- salată de păpădie (rădăcină şI fructe), 250-300 g şI urzica 250-300g pe zi
- complex vitaminic
- grâu încolţit
- cura cu boabe de ienupăr cuien
- suc de orz verde, 3x50 ml pe zi
-ceai:

Rp.
Turta babei (rădăcină)
Angelică (rădăcină)
Papădie (rădăcină)
Tătăneasă (rădăcină)
părţi egale

Se amestecă în părţi egale (câte 1 linguriţă din fiecare). Amestecul se fierbe 5 minute în 300 ml apă. Se ia depe foc şI se lasă acoperit 10 minute. Se beau 3-4 căni pe zi, cu tinctură suedeză.



B. Alte proceduri, după posibilităţile lopcale


2. Baia vitală de două ori pe zi a câte 25 minute baiav
3. Baia de trunchi, o dată pe zi, 25 minute baiat
4. Baia de abur pentru picioare de 2-3 ori pe zi a câte 10-15 minute baiap
5. Duşul scoţian alternant de două ori pe zi dusc
6. Duşul rece integral, al feţei posterioare a corpului de trei ori pe săptămână dusrg
7. Cataplasma locală pe picioare, cu mixtură de lut şi ceapă răzuită, alternativ cu ceară caldă, câte 30 minute, o dată pe zi catlut


C. Bibliografie
Dr.DORU LAZA - Îndreptar profilactic şI terapeutic de medicină naturistă, Ediţia a 2-a, Editura
"Păzitorul Adevărului", Făgăraş 1993
JEAN VALNET - Tratamentul bolilor prin legume fructe şI cereale, Editura Ceres, Bucureşti 1987
IULIAN MINCU - Alimentaţia omului bolnav, Editura Medicală, Bucureşti 1980
MARIA TREBAN - Sănătate din farmacia Domnului, Editura Hunga-Print, Budapesta 1993
Farm.MARIA ALEXANDRIU-PEIULRESCU, ing.HORIA POPESCU - Plante medicinale în terapia
modernă, Editura Ceres, Bucureşti 1978
APIMONDIA - Apiterapia azi, Inst. Intern. De Tehn. şI Ec. Aplicată, Bucureşti 1989

http://www.inventatori.ro

Valeriu Popa - Sfaturi

Sfaturile de mai jos sunt de aur si scrise de un om tare intelept. Cine le respecta nu va avea nevoie de medic si cine le ia in consideratie pe viitor se poate face bine fara remedii.

Valeriu Popa - Sfaturi

Frica micşorează diametrul vaselor de sânge, ca urmare a unei vărsări excesive de adrenalină în sânge. Acest fapt duce la o subalimentare a tuturor organelor, ceea ce cauzeză boli organice, cum ar fi boala coronariană (ischemia), hepatita, impotenţa şi frigiditatea sexuală, boli de piele, nevroze şi psihoze.

Când cineva te jigneşte nu te răzbuna pe el, nu-l urî şi nu te supăra pe el, întrucât această jignire este un dar de la Dumnezeu. Dacă n-o accepţi, urmează ca purificarea sufletului să se înfăptuiească prin boli şi nenorociri, iar dacă nu eşti pregătit nici pentru aceasta, ea vine prin moarte. Această formă de purificare ne este dată prin intermediul celor apropiaţi; de aceea, în măsura în care reuşim să-i iertăm, în aceeaşi măsură sunt posibile schimbări interioare de profunzime.

Se cuvine să iertăm nu numai în gând, ci şi cu sufletul. Cel mai mult ne leagă de trecut supărările neiertate.
Iertând un om care ne-a jignit sau ne-a supărat ne putem vindeca de o boală gravă. Roagă-te în permanenţă ca toţi cei din jurul tău să fie fericiţi, sănătoşi şi întreaga lume să fie binecuvântată. Această rugăciune va iradia atât de multă iubire către întreaga lume, încât iubirea se va întoarce la tine din belşug.

Cum dăruieşti, aşa primeşti. Răzbunându-te, te faci egal cu adversarul. Iertându-l, te arăţi superior. Iertând, oferim libertate. Să alegi calea iertării, pentru că numai ea desface rana încleştată în timp.

Dependenţa naşte frica, îndoiala, depresia şi supărarea. Nu căutaţi plată, nici laudă şi nicio răsplată, orice aţi face. Săvârşind ceva bun, noi pretindem imediat recompensă. Aceste dorinţe aduc ca rezultat suferinţa. Cu cât veţi intensifica dorinţele omeneşti, cu atât va creşte nivelul de agresivitate şi se va întări programul de autodistrugere.

Orice dorinţă, când se agaţă de tine, devine stăpânul tău.
Când eşti mânios, mânia devine stăpânul tău, te acaparează complect. Astfel mânia ta, în această stare, va face lucruri pe care mai târziu le vei regreta.

Dependenţa naşte agresivitatea. Iar agresivitatea produce boala. Boala purifică sufletul omului şi îi fortifică sistemul imunitar. Dependenţa de dorinţe, frica, depresia şi supărarea atrag gelozia. Cu cât este mai puternică dependenţa de persoana iubită, cu atât mai numeroase sunt pretenţiile noastre faţă de ea. Cearta, mânia, nerăbdarea emit în tăcere o mare forţă destructivă. Numai prin iubire poate seca izvorul răutăţilor.

Să nu vorbiţi despre nenorocirile trăite pentru că ele pot prelungi durata lor. Când nu vorbim cuiva despre problemele noastre noi ne îndepărtăm de ele. Îndepărtarea de ele este primul pas pentru depăşirea acestora. Esenţial este, când vorbiţi despre problemele şi emoţiile dvs., să nu căutaţi milă sau compătimiri. Ţânţarii şi furnicile apar când este prezentă trufia. Când ţânţarul vă înţeapă este o umilinţă pentru dvs. El este de mii de ori mai mic decât dvs. şi reuşeşte să vă înţepe simţitor. În această situaţie, dacă nu vă enervaţi, trufia descreşte. Deci ţânţarii ne pot ajuta la ameliorarea destinului şi micşorarea trufiei.

Dacă aveţi o mare supărare sau tristeţe, încercaţi să nu aduceţi sentimente acasă. Ieşiţi în stradă - cu deosebire în locurile înverzite - şi plimbaţi-vă. Nu faceţi din casa dvs. o groapă de gunoi energetic. Dacă locuiţi de câţiva ani şi aţi saturat spaţiul cu regrete, supărări şi spaime, amintiţi-vă momentele în care v-aţi certat şi supărat, aşezaţi-vă în acel loc, iertaţi, anulaţi agresivitatea faţă de iubire; rugaţi-vă.

Mâncatul este un serviciu divin şi, ca atare, nu trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă apăsătoare. Măncarea ne poate da energii superioare dacă este binecuvântată de Dumnezeu şi este gătită cu devotament spiritual. Cea mai bună măncare, cel mai sănătos meniu natural se transformă în otravă în corpul dvs. dacă atmosfera în care gătiţi (gândurile şi sentimentele) şi măncaţi este tensionată.

Munca nu trebuie să ne omoare, ci să ne dezvolte. Înseamnă că supraîncărcările nu trebuie să fie permanente şi în fiecare ocupaţie să găsim plăcerea. Dacă nu există plăcere, orice activitate se poate transforma într-o suprasolicitare şi va dăuna sănătăţii.

Dacă un om fură şi înşealăpe alţii o viaţă întreagă, el va fi pedepsit să suporte şi pagubele pe care le-a făcut altora. În concluzie,cel care a făcut bine va recolta binele, iar cel care a făcut un rău fizic sau spiritual va recolta răul fizic sau spiritual.

Ataşamentul înseamnă alipirea sufletului de ceva sau cineva (părinţi, persoana iubită, copii, profesie, obiecte, daruri etc). Ataşamentul faţă de cele pământeşti produce un uriaş rău lucrului de care ne ataşam, în acelaş timp suferă şi cel ce se ataşează.

Dacă omul se ataşează sufleteşte de: hrană, plăceri sexuale, casă, avere, bani etc., sufletul lui este cuprins de lăcomie, de ură şi frustare. În această situaţie el trebuie să piardă toate bunurile pentru a-şi purifica sufletul. Omul ştie foarte bine că nu va lua nimic cu sine în mormânt. Cu cât suntem mai ataşaţi de stabilitate, cu atât mai greu suportăm schimbările vremii şi suntem mai bolnăvicioşi.

Ataşamentul faţă de dorinţe duce la destrămarea relaţiilor familiare şi a acelora din afara familiei.

În dragostea omenească trebuie întotdeauna să existe o detaşare de omul iubit. Cu cât aveţi mai multe pretenţii, iritări şi nemulţumiri faţă de omul apropiat cu atât mai mult creşte dependenţa de el.
Dependenţa de valorile umane ne va omorî în cet ul cu în cet ul şi spiritul şi sufletul.

Când căsătoria este bazată numai pe sentimente sexuale, ea nu poate fi îndelungată. Când sentimentele slăbesc intervine înşelarea, iar căsnicia se destramă.

Familiile care sunt întemeiate în primul rând pe prietenie şi respect sunt fericite şi durează mult. Un soţ trebuie să evite să o transforme pe soţie într-o copie fidelă a sa. Fiecare om are personalitatea lui proprie şi astfel de tentative sunt împotriva firii, ducând în timp la destrămarea cuplului. Nu-l consideraţi pe celălalt ca fiind un obiect destinat să vă servească, ci ca pe o fiinţă divină, cu individualitate şi cerinţe proprii.

Violenţa în famile vine din nevoia de a-l controla şi domina pe celălalt. Fiecare încearcă astfel să aibă controlul şi să rămână deasupra întregii situaţii. Cînd controlezi o altă fiinţă îi iei energia, îţi faci plinul pe socoteala altuia. Astfel devii vampir energetic. Ori de cîte ori cădem în acest prost obicei ne deconectăm de la sursă şi intrăm în suferinţă. Răcirea relaţiilor dintre doi parteneri se datorează creşterii nivelului de agresivitate interioară. Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de comunicare prin iubire duce la ură. O agresivitate subconştientă faţă de bărbaţi / femei se transformă într-un program de autodistrugere. Dacă doi parteneri abuzează fizic sau emoţional unul de celălalt, atunci ei nu merită să rămână împreună.. Femeile din viaţa ta sunt doar începutul experienţei tale cu ele.
Dacă tepărăsesc ia-le aşa cum sunt şi mulţumeşte-le că te-au părăsit

Căsătoria trebuie studiată întâi cu ochiul, apoi cu microscopul şi în sfârşit cu telescopul. Cu cât ne concentrăm lăuntric asupra vieţii îmbătrânim şi ne despărţim repede de viaţă.

Gelozia de regulă provoacă scăderea vederii, auzului, scleroza în plăci, traumatismele capului, diabet, inflamaţii articulare. Dacă gelozia este grevată de trufie, atunci este de două ori mai periculoasă.

Atunci când soţia este geloasă îşi critică în permanenţă soţul şi e nemulţumită de acesta, atunci ea amplifică brusc în propria persoană şi în copiii săi posibilitatea apariţiei unor afecţiuni. Gelozia şi supărarea unei femei generează tocmai acele afecţiuni care ne scurtează viaţa, apropiind bătrâneţea. Uneori la femeie gelozia, supărările şi pretenţiile pot fi atât de profunde încât soţul poate muri sau se poate îmbolnăvi grav.

Bărbaţii geloşi şi femeile geloase nici nu bănuiesc că ei mutilează în primul rând sufletele copiilor lor şi că omoară copiii care încă nu au apărut pe lume. Pentru ca să se nască un copil armonios bărbatul şi femeia trebuie să se iubească unul pe celălalt.
Femeia geloasă şi supărăcioasă atacă în plan subtil pe soţul său. În această situaţie soţul fie se va îmbolnăvi în permanenţă, fie va deveni alcoolic, fie va divorţa.

Dacă sunteţi gelos şi vă amplificaţi sentimentele agresive de profunzime, atunci puteţi avea probleme cu orice animal, veţi putea avea şi alergie şi boli contactate de la ele. De asemenea, veţi putea deveni obiectul agresiunii din partea animalelor.

Este mai bine să plângeţi decât să urâţi. Dacă n-aţi reuşit să vă învingeţi pe dvs. înşivă, agresiunea se acumulează în mod inevitabil. Atunci când plîngeţi, agresiunea apărută se distruge.

Dragosteaare o mare putere de vindecare fizică, mentală, emoţională şi spirituală. Plăcerea de a bârfi, minţi şi răni alţi oameni provoacă efecte karmice devastatoare pentru sufletul care critică. El se condamnă singur să trăiască în închisoarea neliniştii interioare.

Adevărata cauză a narcomaniei şi alcoolismului este un nivel scăzut de iubire. Aceasta apare din cauza unor puternice frustări, a reprimării dragostei faţă de oameni. Omul trebuie să înceteze să mai poarte supărare pe lumea din jur si să intre în armonie cu ea.

Gândirea noastră dispune de cea mai puternică forţă creatoare din întregul univers. Gândul este cel care aduce pacea şi liniştea în sufletul nostru. Gândul este cel care atrage binele sau răul în existenţa noastră. Toate gândurile emise plutesc în aer ca nişte mine ameninţătoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. O gândire sau o acţiune negativă este resimţită dureros de mii de organisme. De aceea există o lege a naturii şi a ştiinţei conform căreia răul pricinuit altora ne face rău şi nouă înşine.

De aceea, străduinţa de a ierta duşmanii şi de a îndrepta spre ei numai gânduri de pace şi iubire constituie un act protector pentru noi.

Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem în atmosferă, din punct de vedere vibratoriu (gânduri, vorbe, dorinţe, fapte, sentimente etc.), se întoarce la noi, producănd efecte perturbatoare în câmpul nostru energetic. De aceea nimeni nu poate face rău altuia fără să plătească. De aceea, oricând aveţi gânduri negative despre o persoană, să vă rugaţi în permanenţă pentru sănătatea ei. Când ne gândim la cineva se creează instantaneu o punte energetică între noi şi omul la care ne gândim. De aceea, orice gând rău reprezintă un atac energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv. Astfel, ne atacăm şi ne omorâm unul pe altul în mod inconştient, de multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru.
Orice expresie dură, afirmată pe un ton categoric, poate provoca un rău atât sieşi, cât şi unui alt om.

Supărarea este una din cele mai răspândite încălcări ale legilor universului, care poate determina diferite neplăceri în viaţa, atât a celui pe care te superi, cât şi în propria ta viaţă. Supărarea copilului pe părinţii săi, a părinţilor pe copii creează ruperea şi deformarea celor mai fine structuri energetice, cu consecinţe din cele mai grave.

Sub nici un motiv să nu spui unui copil: eşti leneş, nu eşti bun de nimic, eşti prost etc. fiindcă aceasta creează în el cusurul ce i se reproşează. Mama care spune copilului: 'Uite, dacă ai să fii cuminte, dacă ai să înveţi bine, îţi cumpăr cutare lucru' face din copilul său un sclav al cărui stăpân va fi lucrul promis. Dacă părintele îndeplineşte toate capriciile copilului şi începe să depindă de acesta, copilul se transformă într-un tiran şi poate muri.

Dacă copilul este ocrotit în permanenţă, el se va deprinde a nu se mai păzi singur şi în acest mod îşi va pregăti primejdii în
viitor. Mamele care se sacrifică până la umilinţă pentru binele copiilor lor sfârşesc într-o mare amărăciune. La fel şi copiii de a căror naştere părinţii nu s-au bucurat sunt profund nenorociţi, întrucât trăiesc într-un chin spiritual.

Copiii trataţi cu asprime nu devin buni. Ei vor vedea în părinţii lor adevăraţi duşmani, cănd aceştia întrebuinţează continuu pedepse şi ameninţări.

Răul nimicitor şi total vine atunci când copiii majori şi capabili de muncă continuă să trăiască lângă mama lor, să se bazeze pe ea, iar ea, la rândul ei, permiţând să fie exploatată din toate punctele de vedere. În acest mod străzile se umplu în permanenţă de copii neajutoraţi, incapabili de a se îngriji pe ei însăşi.

Să mulţumeşti părinţilor ceea ce eşti tu astăzi, iar copiii tăi ţie îţi vor mulţumi pentru ceea ce vor fi ei mâine.
Egoismul, cruzimea închid canalele energetice de legătură cu Dumnezeu şi omul respectiv nu mai primeşte energia necesară întreţinerii vieţii. În această situaţie el este nevoit să ia energia de la alţi oameni, devenind vampir energetic. Acest lucru distruge sistemul de protecţie al copiilor săi. CopiiI încep să fie bolnavi, pot avea tulburări psihice şi alte probleme. Când simţiţi că cineva vă fură energia, rugaţi-vă ca aceluia să-i fie dăruită iubirea divină şi energia care-l va schimba, îi va purifica sufletul şi-L va uni cu Dumnezeu.

Egoismul şi interesul personal ne izolează de restul oamenilor şi acest simţ al separării îi face pe oamen i insensibili la nevoile altora. O persoană egoistă manifestă un ataşament excesiv pentru ea însăşi, este o plagă socială. Egoiştii au foarte puţini prieteni. Câteva cunoştinţe şi relaţii superficiale le umplu viaţă. Contactele cu ceilalţi sunt limitate. Prin felul de a gândi se închid în lumea lor strâmtă. Prin gândurile voastre puteţi să schimbaţi un egoist, făcându-l generos. Să se emită spre el numai vibraţii de generozitate şi bunăvionţă.

Dispreţul faţă de noi şi profunda nemulţumire faţă de sine constituie o agresiune faţă de Dumnezeu. Dispreţul şi blamarea omoară, înainte de toate, iubirea faţă de un alt om. Orice ticăloşie ar comite un om împotriva noastră, noi nu avem dreptul să respingem iubirea faţă de el.

Trufia şi dispreţul faţă de oameni generează lipsa dorinţei de a trăi, sentimentul pierderii sensului vieţii.
Ura este o forţă care te leagă de persoana pe care o urăşti. Ancorarea de înţelepciune dă naştere dispreţului.Acesta începe de la cap. De aceea se blocheză biocâmpul în regiunea capului. În curând, dispreţul se întoarce împotriva propriei persoane. De aceea, se deteriorează câmpul în jurul rinichilor şi apare distrugerea acestora.

Nimeni nu poate strânge bani dacă-i dispreţuieşte. Zgârcenia şi economia aduc boală şi dezastre.

Multumesc, Doamne, pentru Tot ceea ce imi daruiesti!
Deci, secretul armoniei este... iubirea!!!

Remediile lui Valeriu Popa

Omul care dădea viaţă


Bioterapeutul care a făcut miracole în cazuri la care medicii s-au declarat neputincioşi a descoperit un regim naturist capabil să vindece boli foarte grave l Bioterapeutul Valeriu Popa a fost o legendă a vindecărilor spectaculoase
Publicitate


Valeriu Popa a fost un bioterapeut aparte, o legendă a vindecărilor spectaculoase. Pacienţii îşi amintesc de el ca de învingătorul oricărei boli. Avea reţetele lui, metodele lui de terapie pe care le aplica oricui avea şansa să-l întîlnească. Îi învăţa pe bolnavi că totul e posibil dacă se întorc la legile naturale, cele care dau sănătate maximă organismului, cele care înfrîng boala. Inginerul Valeriu Popa credea că Dumnezeu a creat un organism care se poate vindeca prin el însuşi. Trupul are nevoie doar de hrană naturală, curăţenie sufletească şi credinţă pentru a se feri de boli. Acest bioterapeut, care, total inexplicabil, diagnostica mai corect decît orice aparat medical, a făcut multe minuni în cazurile grave, abandonate de medicina alopată. Chiar dacă nu mai este printre noi, sfaturile şi remediile lui au rămas. Iar reţetele de tămăduire fac minuni şi acum. Iată cîteva dintre ele.

Mîncare mai puţină, dar mai sănătoasă

Valeriu Popa recomanda să ocolim pe cît posibil medicamentele sintetice, care sînt un cuţit cu două tăişuri, în favoarea celor naturale. Acestea vor elimina toxinele care cauzează boala şi nu vor afecta şi alte organe. Trebuie să folosim cît mai multe alimente netrecute prin foc, îndepărtînd carnea din alimentaţie, evitînd supraabundenţa meselor. Valeriu Popa spunea că ar fi suficient dacă am mînca un sfert din ceea ce consumăm în mod obişnuit. Este bine să folosim în scop terapeutic plantele din locul unde ne-am născut, pentru că acestea au vibraţii asemănătoare cu ale corpului nostru. Boala apare în plan energetic uneori cu 5-7 ani înainte de a se manifesta fizic, iar în cazul cancerului, şi mai mult, 11-13 ani. Astfel, orice boală poate fi descoperită şi prevenită cu mult timp înainte ca ea să se manifeste. Putem să nu lăsăm boala să se instaleze adoptînd un regim corect de viaţă.

Postul, o terapie necesară

Pentru perioada de post, cum este şi cea de acum, bioterapeutul recomanda nu numai alimentele de origine vegetală, ci şi gîndurile optimiste. Pentru eliminarea otrăvurilor din corp, e bună cura cu apă distilată, cel puţin una pe an. În general, este necesară o zi de post de 1-2 ori/săptamînă pentru curăţirea şi refacerea potenţialului energetic, ca şi pentru odihna organelor interne. Postul de 3-7 zile este indicat de 4 ori/an pînă la 1 dată/lună, pentru bolnavi. Este indicat să se ţină la sfîrşitul fiecărui anotimp. Postul de 10-14 zile e indicat pentru boli mai grave. Este indicat să se ţină mai bine posturi dese şi scurte, decît posturi rare şi îndelungate. Revenirea din post se face treptat şi diferit, în funcţie de energia fiecărui organism. Postul nu trebuie prelungit peste măsură. În general, în curele de dezintoxicare, Valeriu Popa recomanda: repaus alimentar, hipertermie, transpiraţie, purgaţii, clisme, drenori hepatici şi biliari (cură de ridichi, ulei de măsline), drenori respiratori (muguri de brad, pin), masaj (palmar şi în tălpi), curăţarea limbii de depuneri cu o linguriţă de plastic.

Regimul pentru cei grav bolnavi

Cel mai cunoscut remediu, şi cel cu rezultatele cele mai spectaculoase, este regimul lui Valeriu Popa pentru cei grav bolnavi. În ce constă acest regim? Imediat după trezire, trebuie scuipată saliva adunată peste noapte. Apoi, se ia o lingură de ulei de floarea-soarelui şi se mestecă 20 de minute, după care lichidul lăptos format în gură se scuipă în totalitate. Se rade apoi stratul albicios depus pe limbă, cu o lingură de lemn. Se clăteşte foarte bine gura cu apă sărată (o lingură de sare grunjoasă la o cană cu apă). După cura cu ulei, de la ora 8 dimineaţa, începeţi terapia cu mălai. Se ia în gură o lingură cu mălai şi se mestecă 10-15 minute, pînă cînd începe să se scurgă saliva. Se clăteşte gura cu apă sărată. Peste o jumătate de oră, se face o clismă cu infuzie de rostopască. Se dau în clocot 2 l de apă distilată cu 2 linguri de rostopască (mai ales pentru cancere) şi se infuzează timp de 10 minute. Pentru alte afecţiuni grave, în funcţie de boală şi localizare, infuzia se poate prepara şi din alte amestecuri de plante. Trebuie folosită în clismă toată cantitatea de 2 litri de infuzie. Femeilor li se recomandă după clismă spălături vaginale, pentru cancerele cu orice localizări. Infuzia trebuie să fie din 2 linguri de flori sau rădăcini de nalbă mare.

Mîncatul cu lingura de lemn

La ora 9.30, Valeriu Popa ne spune că facem sărituri pe vîrfuri, cîte 100, mişcînd braţele ritmic şi respirînd în acelaşi ritm. La sfîrşit, se inspiră şi se expiră adînc şi rar în faţa ferestrei deschise. Prima masă a zilei este la ora 11.00 şi constă din 4 linguri de orez nedecorticat, spălat şi lăsat timp de o oră la înmuiat. Se înghit boabe, fie întregi, fie mestecate, apoi se consumă 1/2 l de apă distilată. Se recomandă ca întreaga operaţiune să dureze 1-2 ore. La ora 13.00 se mănîncă de prînz. Se rad şi se amestecă într-un vas de porţelan, cu o lingură de lemn, 5 linguri de grîu încolţit, 2 linguri ţelină mică, 2 linguri rădăcină de pătrunjel, 1 lingură gulie verde (nu roşie), 2 linguri sfeclă roşie, 1 lingură miere naturală polifloră, 2 linguri mere. Amestecul se consumă cu o lingură de lemn. Ca desert, 1 linguriţă (de lemn) cu polen conservat în miere. Obligatoriu, masa durează o oră. Cea de-a treia masă se ia la ora 16.00, cînd se bea o cană de infuzie de salvie, neîndulcită (250 ml apă distilată, dată în clocot, în care se pune o linguriţă salvie. Peste două ore se mănîncă din nou, gustarea constînd din 100 bucăţi seminţe crude de bostan. Se bea o cană cu infuzie de cimbrişor (250 ml apă distilată, dată în clocot, peste care se adaugă o linguriţă de plantă).

42 de zile

La ora 20,00, se mănîncă pentru ultima oară. Se curăţă 4 mere Ionathan, iar coaja se infuzează în 250 ml apă distilată cu captare de aburi (cînd apa clocoteşte, capacul se ridică şi se adaugă repede cojile, apoi capacul se pune repede la loc). Se opreşte focul, se pune vasul deoparte 15 minute, acoperit cu capac. Se adaugă o lingură de miere polifloră. Apoi se consumă cojile de mere, iar zeama se soarbe încet, cu o lingură de lemn.
Toată operaţiunea trebuie să dureze 45 minute. Această masă are rol de somnifer naturist. La ora 21.00, se face o nouă clismă sau spălătură vaginală, cu infuzii (de rostopască, respectiv nalbă mare). Se face rugăciunea de seară cu fereastra deschisă şi, la 21.30, se intră în aşternuturi şi se caută somnul profund. Acest regim trebuie ţinut timp de 42 de zile. După 45 zile, se introduce în alimentaţie supa de legume, apoi cea de fasole boabe, orez înghiţit cu 1/2 l ceai de salvie, fulgi de ovăz în supă sau ceai, orz, mei, porumb, fiert. Decoctul se bea.

Alimentaţia pentru ulcer

Iată şi lista alimentelor indicate/interzise în diferite afecţiuni, după recomandările bioterapeutului. Notaţi-vă care sînt aceste alimente cu rol de medicament. Pentru tratarea acidităţii gastrice şi a ulcerului, sînt bune: orez, grîu încolţit, orz, supă de legume, de fasole, păstăi verzi, legume verzi fierte, papaia, portocale, lămîi, struguri, mandarine, pepene verde, prune, castravete, stafide, orice fructe dulci-acrişoare, lapte şi sucuri de fructe, apă între mese. Alimente interzise: carne, băuturi alcoolice, alimente fripte sau prăjite, soia, alimente grase, conopidă, varză, ridiche crudă, oţet, biscuiţi, coajă de pîine, ceai, cafea, băuturi fierbinţi, dulciuri, prăjituri de casă, ardei iute, ulei, murături. Este esenţial să se ia masa la ore regulate. Se poate consuma şi puţină miere. Nu se mănîncă brînză de vaci şi smîntînă.

Anemie şi artroză

În caz de anemie, se mînîncă: orez, grîu încolţit, orz, linte, fasole (boabe, păstăi), spanac, lăptucă, sfeclă, morcovi, cartofi, legume verzi cu condimente carminative, unt, supă de carne, produse lactate, struguri, stafide, curmale, pepene verde, cantalup (pepene galben), cireşe, rodie, banane, alte fructe dulci, apă. Alimente interzise: iaurt, citrice, roşii, mei, băuturi alcoolice, soia, ulei de susan, oţet, ceai, cafea fierbinte, chitră, băuturi fierbinţi, ardei iute, sare în exces, fructe coapte pîrguite, alimente fermentate, alimente fripte, prăjite sau coapte. Trebuie să se mănînce la ore regulate. Artroza presupune un regim cu: grîu, orez, produse lactate, carne, alimente grase, toate fructele acre, ceai, cafea şi alte băuturi fierbinţi, băuturi alcoolice după masă, preparate culinare cu condimente, ghimbir, piper, nucşoară, dafin, fructe uscate. Alimente interzise: verdeţuri crude (salata în special), fructe zemoase, pepene verde şi cantalup, dovleac, ignamă, nap, sfeclă, cartofi, ciuperci, mlădiţe de ferigă, conopidă, varză, îngheţată, fasole, nuci, berbec, muguri de bambus.

Astm şi tuse

Pentru astm şi bronşită, alimentele recomandate sînt: grîu, orez, orz, supă de fasole, ridiche, supă de pui cu condimente iuţi, cartofi, spanac, lăptucă, pătrunjel, ciocolată, brînză, ceai, cafea, băuturi fierbinţi, băuturi alcoolice, struguri, stafide, portocale, miere, apă. Alimente interzise: lapte, unt, iaurt, peşte, porc, vită, berbec, oţet, fructe acre, dovleac, arahide, ciuperci, conopidă, varză, mîncăruri grase. Tusea cu expectoraţie trece cu un regim pe bază de: orz, grîu, porumb, mei, fasole, legume verzi fierte cu condimente iuţi, cartofi, supă de pui fără grăsime, băuturi alcoolice, ceai de ghimbir, cafea, miere, brînză. Alimente interzise: produse lactate cu excepţia brînzei, porc, vită, berbec, peşte, ceapă, conopidă, varză, sfeclă, morcov, fructe acre, arahide, alimente grase, ciuperci, salată, îngheţată, băuturi reci. Tusea seacă presupune alimente ca: orez, grîu, supă de carne, condimente, carminative, roşii, sfeclă, cartofi, legume verzi fierte cu ulei, fructe, ceai, cafea, fructe uscate, lapte, apă fiartă, apă cu sare. Alimente interzise: salate crude, conopidă, varză, ridiche, arahide, băuturi alcoolice, ardei iute, dovleac, piper, iaurt, brînză, fructe seara sau dimineaţa, băuturi reci.

Boli de inimă şi rinichi

În boli de inimă, se recomandă: grîu, orez, orz, lapte cu apă, unt sau untură, legume fierte, fructe, portocale, măr, lămîie, supă de fasole, suc de fructe. Alimente interzise: băuturi fierbinţi, alcool, cafea, carne, peşte, alimente fripte sau prăjite, oţet, mîncăruri grase, condimente iuţi, fasole, soia, tuberculi, alimente fermentate organic. Pentru boli de ochi şi epilepsie: grîu, orez, orz, legume cu ulei sau untură (slănină), produse lactate, toate fructele, ouă (2 gălbenuşuri/săptămînă), sparanghel, spanac, lăptucă, suc dulce de fructe, zahăr, sare în cantitate mică, miere. Alimente interzise: carne, peşte, băuturi alcoolice, fasole, băuturi fierbinţi, ceai, cafea, oţet, usturoi, ceapă, praz, alimente uscate ca porumb, mei, ovăz, condimente iuţi. Boli de rinichi şi boli urinare: orz, porumb, mei, grîu, orez vechi de 1 an, fasole boabe, legume verzi fierte cu condimente, brînză, ouă fierte, ulei de muştar, ulei de
măsline, struguri, lămîie, măr, banane şi alte fructe. Alimente interzise: alcool, cafea, băuturi, fierbinţi, produse lactate, alimente grase, fripte sau prăjite, cartofi, zahăr, ceapă, orez nou, nuci.

Colită şi constipaţie

Pentru tratarea colitei, alimentele indicate sînt: orez vechi de 1 an, grîu, orz, mei, fasole, legume verzi fierte cu condimente carminative, iaurt, brînză, supă de fasole, ceai, cafea, usturoi, ceapă, praz, pătrunjel, anason, sparanghel, apă fiartă, rodii, stafide, curmale. Alimente interzise: carne, ouă, mîncare grasă, lapte, băuturi alcoolice, oţet, fructe acre, tuberculi, îngheţată, suc de fructe reci, condimente iuţi, zahăr, melasă, prune, mîncăruri grele. În constipaţie, sînt bune următoarele alimente: orez, supă de fasole, mazăre verde, legume verzi, toate felurile de fructe cu excepţia bananelor, produsele lactate (excepţie: iaurt, brînză, unt), băuturi reci, inclusiv apa şi sucul de fructe. Alimente interzise: preparate fripte sau prăjite, carne, băuturi alcoolice, oţet, ceai, cafea, băuturi fierbinţi, condimente iuţi, iaurt, brînză, banane, ouă, nuci, porumb, grîu, ceapă, usturoi, praz, fasole.

Diabet şi hemoroizi

Diabeticilor, le sînt recomandate: grîu, orz, porumb, mei, supă fasole, legume fierte cu condimente, carminative, mazăre dulce, năut, supă de pui, ouă, lapte, toate fructele, fructe uscate, ceai, cafea fără zahăr. Alimente interzise: zahăr, cartofi, sfeclă, tuberculi, porc, peşte, bivol, orez, ovăz, ulei, grăsimi animale, iaurt, îngheţată, melasă, dulciuri, alimente grase, ceapă, ciuperci. Se mănîncă de 4 ori pe zi, în cantităţi mici. Cine suferă de hemoroizi poate mînca: orez, grîu, lapte de capră, zer, brînză, toate fructele, supă de ridichi, ceapă, tomate, coriandru verde, pătrunjel, pătrunjel, legume bine fierte cu condimente, supă de linte, apă sau băuturi reci între mese. Alimente interzise: alcool, condimente iuţi, ardei iute, carne, oţet, soia, ceai, cafea, băuturi fierbinţi, alimente uscate sau prăjite, alimente grase sau mîncăruri grele, ulei, sare.

Paralizie şi reumatism

Insomnia se tratează cu: orez, grîu, lactate, în special lapte de bivoliţă, supă de fasole, legume verzi, fructe, băuturi reci, suc de fructe. Alimente interzise: peşte, carne, condimente iuţi, ceai, cafea şi alte băuturi fierbinţi, mei, porumb, ovăz, usturoi, oţet. Pentru cei paralizaţi, Valeriu Popa recomandă alimentaţie bogată în: orez, grîu, supă de fasole cu grăsimi (slănină), lapte, caimac, legume verzi fierte, fructe dulci, portocale, mandarine, lămîi, struguri, băuturi reci, suc de fructe. Alimente interzise: ceai fierbinte, cafea, băuturi alcoolice, condimente iuţi, carne, soia, sare, ulei, ceapă, usturoi, praz, iaurt, oţet, alimente prăjite sau fripte, mîncăruri grase sau grele, legume verzi, ţelină, sfeclă, pătrunjel, varză. Alimente recomandate în reumatism: orez, grîu, porumb, mei, ovăz, orz, lapte, legume verzi fierte cu condimente, supă de fasole, ceai cu ghimbir, cafea şi alte băuturi fierbinţi. Alimente interzise: mîncăruri grase, unt, iaurt, smîntînă, brînză, fructe, carne, băuturi, dovleac, nap, cartofi, ciuperci, oţet, alimente fripte şi prăjite, ulei, nuci, arahide, nucă de cocoş mîncăruri grele. Laptele e bun, în special zerul. Vitamina D e conţinută în gălbenuşul de our fiert, morcov, cartofi fierţi şi copţi de 2 ori pe săptămînă, ulei de măsline, varză puţină în salată.

O pacoste pentru comunişti

• Valeriu Popa s-a născut pe 4 iunie 1924, în comuna Dioşti, judeţul Dolj, şi a plecat dintre noi la 21 mai 1997. Capacităţile sale bioenergetice au început să se manifeste încă de la vîrsta de 4 ani, iar în liceu deja îşi trata naturist colegii, cu masaje şi plante. A fost un deschizător de drum în domeniul bioenergeticii umane şi al naturismului din ţara noastră. Din acest motiv, regimul comunist l-a persecutat. A făcut parte din grupul intelectualilor care practicau meditaţia transcendentală. Începuse să vindece boli pe care medicina le socotea incurabile, a fost dat afară din serviciu şi a rămas pe drumuri. Sub oblăduirea lui Adrian Păunescu, a mai făcut încă mult bine românilor bolnavi. Oferea ajutor necondiţionat, consulta şi făcea recomandări fără să ceară nimic. Avea o precizie uimitoare în a diagnostica orice maladie, chiar şi pe cele nedetectate încă. Stabilea diagnosticul chiar şi de la distanţă.

Vorbe de duh

• Multe sfaturi bune a dat Valeriu Popa, dar cîteva au rămas în memoria pacienţilor, şi au fost reproduse de Speranţa Anton în cartea „Incursiune în medicina naturistă. În amintirea lui Valeriu Popa“ (foto). Iată cîteva dintre ele:
- Acest corp uman este format din două elemente: fizic - pipăibil - şi bioenergetic - demonstrabil mîine, după ce ştiinţa îl va accepta.
- Nu e suficient să fii religios, trebuie să fii profund în a te conecta cu Energia Universală, trebuie să ai trăire, nu numai vorbe.
- Trebuie să învăţăm să ne rugăm Divinităţii să ne ajute să nu greşim, nu să ne rugăm după ce am greşit.
- Medicul de mîine trebuie să înveţe atîta religie încît să ştie mai mult decît preotul, preotul trebuie să înveţe atîta medicină încît să ştie mai mult decît medicul, să vorbească în biserică şi despre factorul sănătate.
- Din viaţă nu rămîi decît cu cunoştinţele ştiinţifice acumulate din toate domeniile şi faptele de iubire morală. Ăsta e bagajul cu care pleci sus, asta e toată averea ta.
- Nu eu te vindec, tu te autovindeci, tu eşti propriul tău vindecător, eu doar te sfătuiesc. Dacă te faci că faci, nu sari groapa, dacă faci mai mult decît îţi spun eu, o să cîştigi. Aşa că mingea e la tine.

Indicii de sănătate

• Valeriu Popa avea mai multe indicii după care se ghida atunci cînd punea un diagnostic. Putem şi noi să ne autoanalizăm, şi să aflăm dacă sîntem sănătoşi. Iar dacă unul dintre parametri nu corespunde grilei, atunci acela e domeniul pe care trebuie să acţionăm ca să alungăm boala.
- Urina trebuie să fie deschisă la culoare (galben pai), fără miros.
- Trebuie să avem 1-3 scaune (dacă se poate după fiecare masă), zilnic. Materiile fecale să fie fără miros, să nu se lipească de WC, să nu plutească deasupra apei.
- Transpiraţia să nu miroasă urît.
- Apetit normal (fără foame exagerată şi fără senzaţii de vomă).
- Nu trebuie ca gura să miroasă.
- Nu trebuie să existe expectoraţii multe sau alte eliminări.
- Nu e bine să ne obişnuim cu dureri difuze, care pot să mascheze boli.
- Omul sănătos are o stare de bună dispoziţie.
- Nu trebuie să avem stări de somnolenţă nejustificată.
- Cînd te culci, să adormi imediat, iar la sculare, să te scoli imediat.
Valeriu Popa a spus că sînt 9 cauze principale care duc la îmbolnăvire. Pentru combaterea lor, recomandă: destresarea, deparazitarea, dedrogarea (alcool, tutun), dezintoxicarea, detoxifierea, imaginaţia, voinţa, somnul, respiraţia şi mişcarea.

de: Camelia Onciu http://www.monitorulexpres.ro/

Traumatismul Vertebro-Medular

Dintre toate traumatismele, cele cu afectarea sistemului nervos central - si anume traumatismele cranio-cerebrale (TCC) si traumatismele vertebro-medulare(TVM) - ocupa locul principal sub raportul gravitatii si al consecintelor, reprezentand o problema de importanta majora din punct de vedere medical, social si economic.

TVM reprezinta cauza unuia dintre tablourile neurologice cele mai dramatice, gravitatea lor fiind determinata de caracterul leziunii medulare (leziune completa sau incompleta in sens transversal), cat si de pozitia sa in sens cranio-caudal (la nivel cervical, toracal, lombar si sacrat).




Leziunile medulare cervicale (incluzand aici si primul nivel medular toracal) produc tetraplegia, iar cele situate mai caudal (deci toracale si lombare) antreneaza paraplegia. O mentiune aparte merita leziunile vertebrale situate sub L1 care se pot insoti de tabloul sindromului de coada de cal.

Sunt boli care se produc, de regula, prin traumatisme vertebro-medulare, cum deseori se intampla in accidentele de circulatie, caderile de la inaltime sau sariturile in apa putin adanca. Gravitatea acestora depinde de extinderea leziunii medulare, de forta compresiunii maduvei de catre vertebra deplasata si de hemoragia locala. In aceste conditii, pot apare transsectiuni medulare complete sau partiale.

Transsectiunea partiala a maduvei spinarii se realizeaza cu semne senzitive si motorii specifice. Spre ex. Compresiunea partiala anterioara duce la atrofii musculare si fenomene motorii importante, dar fara tulburari de sensibilitate. Compresiunea partiala posterioara provoaca durere intensa medulara, pareza discreta sau paralizie, disparitia sensibilitatii profunde, cu pastrarea sensibilitatii superficiale si ataxie (tulburari de mers). Durerile sunt localizate la nivelul spatelui la unul sau ambele membre, sunt intermitente si insotite sau nu de rigiditate musculara.




Hemisectiunea sau compresiunea partiala unilaterala provoaca semne diferite : pe partea leziunii provoaca paralizie motorie, tulburari de sensibilitate profunda si paralizie vaso-motorie (piele rece si cianotica). Pe partea opusa leziunii provoaca tulburari de sensibilitate superficiala, adica anestezie termoalgica si scaderea sensibilitatii tactile. Transsectiunea completa se produce, de regula, prin plagi de cutit, de glont, prin fracturi cu dislocare vertebrala, prin inflamatii sau prin metastaze tumorale. Aceste transsectiuni se caracterizeaza prin :

▪ pierderea imediata a sensibilitatii si motricitatii voluntare, in segmentul situat sub leziune
▪ pierderea controlului vezical si intestinal
▪ daca leziunea este deasupra vertebrei cervicale 3, afecteaza si respiratia
▪ dispar reflexele tendinoase datorita socului spinal care persista cateva saptamani, dupa care revine. Apar, de asemenea, tulburari de dinamica sexuala si tulburari trofice ale tesuturilor.
In afara de tulburarile produse prin traumatisme, exista si tulburari spinale produse prin alte conditi patologice, organice. Exista o boala care se numeste Siringomielie

▪ o boala cronica, data de dezvoltarea unui chist in tesutul medular. Dezvoltarea acestui chist se insoteste de anestezie termica si dureroasa, cu afectarea neuronilor motori, dar cu pastrarea sensibilitatii tactile. De asemenea, se poate produce intreruperea tracturilor ascendente si descendente, ceea ce duce la paralizie, cu ponderea sau diminuarea reflexelor.
▪ degenerescenta combinata subacuta a maduvei spinarii – se datoreaza deficientei de vitamina B¹², ce apare in diferite tipuri de anemii. Clinic, in aceasta boala apar tulburari de mers, cu pierderea sensibilitatii vibratorii si tulburari de pozitie a membrelor inferioare, tulburari de mers si absenta reflexelor. Aceleasi simptome se pot intalni in SIDA, prin actiunea directa a virusului HIV asupra neuronilor din maduva spinarii, prin actiunea altor virusi sau prin interactiunea metabolismului vitaminei B¹².
▪ sindromul tabetic dorsal – forma de sifilis a sistemului nervos central ce produce degenerarea proceselor centrale localizate in celulele nervilor spinali. Ca rezultat, apare demielinizarea fibrelor dorsale, cu afectarea sensibilitatii profunde, vibratorii si de pozitie, cu dureri si parastezii. Dificultatea mersului apare datorita pierderii simtului pozitiei ; compensarea se realizeaza prin largirea bazei de mers si prin directionarea mersului cu privirea. Tonusul muscular si reflexele sunt mult dimunuate.

Ghidul fizioterapeutului

•Leziuni_medulare
•Leziunile_acute
•Leziunile_inalte
•Leziunile_incomplete
•Terapia_respiratorie
•Complicatiile
•Prevenirea_escarelor
•Reeducarea _fizicala_initiala
•Sportul_in_recuperare
•Exercitii_la_saltea
•Antrenarea_mersului
•Manevrarea_fotoliului_rulant

http://www.prostemcell.ro/portal/tvm.html


Aspecte psihosociale si psihoterapeutice ale bolnavilor medulari

Mersul vertical este o achizitie importanta a evolutiei umane, intrucat a eliberat bratele, a perfectionat libertatea de a efectua miscari diferite ale mainilor, a largit orizontul vizual, a dat auzului o finete selectiva, a facut posibila receptionarea unei cantitati mai mari de informatii favorizand, astfel, dezvoltarea inteligentei. Dar, mentinerea statiunii bipede si realizarea locomotiei presupun, obligatoriu, integritatea anatomica si functionala a maduvei spinarii. De aceea, instalarea unei tulburari medulare produce o schimbare majora a echilibrului personalitatii si a modului general de raportare si de integrare a pacientului in mediu. Subiectul nu mai poate sa-si evalueze corect posibilitatile fizice si psihice, in functie de nivelul sau cultural, de starea sa afectiva premorbida, de sperantele si promisiunile de viata, de gradul si durata imbolnavirii. De aceea, devine foarte important modul in care subiectul isi utilizeaza imaginea despre sine, atunci cand se pune problema revizuirii planurilor de viitor. Psihicul unui bolnav medular care prezinta tulburari senzoriale, motorii, vezicale, sfincteriale si genitale este evident zdruncinat mai ales cand prognosticul afectiunii este nefavorabil.



Ca urmare a modernizarii vietii, numarul de traumatisme vertebro-medulare si de bolnavi cu sechele grave este tot mai mare si ridica probleme noi, atat terapeutice, cat si psihosociale. Initial, dorinta de viata este pastrata, dar in timp, pe masura prelungirii bolii si a aparitiei complicatiilor inerente, visurile de mai bine se prabusesc rand pe rand, iar dorinta de a lupta cu greutatile scade treptat, odata cu instalarea unor serioase tulburari ale echilibrului psihic.

In aceste situatii, bolnavul trebuie ajutat prin calmarea durerilor cu ajutorul sedativelor, prin crearea unei atmosfere apropiate de mediul familial, prin inlesnirea vizitelor si prin psihoterapie care, la un loc, vor mentine un tonus optimist, la fel de important ca si recuperarea motorie.

Durerea la bolnavii cu TVM imbraca aproape toate variantele posibile de la durerile acute legate de traumatizarea tesuturilor,la durerile colicative produse de prezenta unei litiaze,diversele tipuri de cefalee si mai ales durerile de tip medular. Acestea din urma se intalnesc la o proportie importanta din persoanele care prezinta o tetra sau o paraplegie. Se apreciaza ca jumatate din persoanele cu leziuni medulare prezinta sindroame alergice ,adeseori severe, in absenta unei alte cauze decat afecterea cailor medulare ale sensibilitatii. Proportiile celor afectati difera mult de la un studiu la altul, dar in mod cert prezenta unor astfel de sindroame alergice deterioreaza calitatea vietii multor bolnavi si determina solicitari frecvente de asistenta medicala Durerea impiedica adeseori persoanele afectate sa-si recastige nivelul optim de activitate. In fata oricarui bolnav din aceasta categorie trebuie procedat cu mare atentie, acordandu-se timpul necesar pentru analiza acuzelor alergice ,stiindu-se ca diferentierea caracteristicilor durerii poate reprezenta primul pas in adoptarea unei atitudini terapeutice adecvate. Durerile intilnite pot fi incadrate in cinci categorii distincte:

▪ durerea difuza
▪ durerea segmentara
▪ durerea radiculara
▪ durerea viscerala
▪ durerea neurogena (denumita adeseori si durerea neuropata)

Febra este adeseori prezenta, mai ales in fazele acute. Valoarea ei ca simptom al unei infectii trebuie atent analizata inainte de administrarea unor antitermice. Infectiile urinare, respiratorii cat si cele legate de prezenta escarelor fac parte din tabloul clinic al multor bolnavi. In consecinta, depistarea si diagnosticarea corecta a acestora urmata de instituirea tratamentului sunt litera de lege. Trebuie facuta o mentiune asupra febrei asa zis de origine neprecizata, intalnita ades in fazele precoce mai ales la bolnavii cu leziuni medulare localizate cervical. Aceasta febra, de regula refractara la tratamaentele curente, s-ar explica, dupa unii, prin perturbarea aferentelor ce merg la centrii termoreglarii. Inainte de a afirma existenta unei astfel de febre trebuiesc eliminati mai intai alti factori cauzali.

La bolnavii cu leziuni cervicale, paralizia muschilor respiratori intercostali afecteaza in mod marcat realizarea ventilatiei pulmonare, posibila doar prin contractiile diafragmei. De aceea vor fi evitati factorii care pot jena aceste miscari, precum balonarea, presiunea realizata de pleduri grele, centurile abdominale stranse. In situatiile in care este permisa ridicarea toracelui intr-o pozitie catre cea semisezanda (de 20-30 grade fata de abdomen si membrele inferioare), miscarile de piston ale diagramei, sunt favorizate si creste usor eficienta ventilatiei, motiv pentru care bolnavul se va simti mai bine. De mare importanta este urmarirea modului in care se realizeaza prin reflexul de tuse eliminarea secretiilor bronsice. Acolo unde este cazul, tusea asistata este o manevra necesara si de aceea personalul trebuie sa stie a o practice in mod corect, ori de cate ori este nevoie. Hidratarea echilibrata, administrarea substantelor mucolitice atat peroral sau parenteral cat si prin aerosoli au intrat, de asemeni, printre masurile de rutina.



Leziunile medulare antreneaza alaturi de deficite motorii si tulburari de sensibilitate variabile, si importante perturbari in functia multor organe interne. Tabloul ileusului paralitic ridica probleme de diagnostic mai ales la traumatizatii in varsta si la cei cu leziuni medulare cervicale. Nu se va neglija faptul ca la unii din acesti bolnavi pot coexista si alte cause lezionale care sa duca la instalarea ocluziei intestinale. Dupa depasirea fazei acute, este insa binecunoscuta constipatia, adeseori marcata a acestor persoane. Tulburarile de transit intestinal si mai ales controlul deficitar al defecatiei pot fi resimtite extreme de neplacut atat de pacient cat si de anturaj. Dieta adecvata, cu prezenta in cantitate suficienta a alimentelor continand proteine, hidratarea abundenta, facilitarea producerii scaunului cu ajutorul unor reflexe, precum cel gastro-colic, trebuie sa preceada utilizarea laxativelor sau a supozitoarelor cu glicerina. Sunt de evitat repetarea frecventa a clismelor, a extractiei digitale a fecalelor si combatute tentativele empirice de administrare a purgativelor drastice.

Un capitol aparte in patologia legata de TVM il constitue perturbarea eliminarii urinare. Tulburarile de mictiune produse ca urmare a perturbarii controlului asupra depozitarii si eliminarii voluntare complete a urinii acumulate in vezica constituie ceea ce curent se denumeste vezica neurogena. Aceste tulburari apar in o larga varietate de boli care afecteaza functional sau lezional structurile nervoase implicate in controlul mictiunii. De aceste tulburari au fost legate in trecut mortalitatea crescuta atat in primele zile dupa TVM cat si mai tarziu, prin infectiile urinare, litiaza urinara si afectarea renala lezionala cu insuficienta renala secundara. Acum, cand managementul vezicii neurogene constituie subiectul unor tratate de specialitate alcatuite in comun de specialisti din domeniul Urologiei si Neurologiei si studiile in domeniu sunt extreme de numeroase prezentarea succinta a problemei nu este deloc usoara. Un prim aspect important il constituie schitarea aparatului neurologic ce intervine in controlul desfasurarii normale a procesului de acumulare a urinii in vezica si de eliminare voluntara a acesteia.



Centrul medular S2-S4 este cel in care se inchid atat aferentele periferice cat si stimuli veniti de la centrii nervosi supraetajati si de unde pleaca eferentele catre aparatul vezico-sfincterian. Dupa cum procesele lezionale afecteaza nemijlocit acest centru sacrat sau se siteaza deasupra sa, la nivel medular sau cerebral, se definesc cele doua mari categorii de tulburari de mictiune si anume :vezica neurogena flasca (denumita si vezica paralitica sau prin leziune de neuron motor periferic - NMP) si respectiv vezica neurogena (sau vezica hiperreflexa, sau prin leziune de neuron motor central - NMC). Afectarea structurilor nervoase de control al mictiunii se intalneste in numeroase afectiuni neurologice, carentiale, metabolice etc. Recunoasterea tipului de vezica neurogena se poate face asociind datele obtinute prin analiza modului in care bolnavul elimina urina (frecventa mictiunilor, caracterul senzatiei de mictiune si posibilitatea sau imposibilitatea amanarii ei, volumele de urina eliminate de fiecare data, efortul si promptitudinea initierii eliminarii urinii) cu rezultatele examenului neurologic complet si in care sunt obligatoriu incluse testarea reflexului bulbo-cavernos si a reflexului cutaneo-mucos anal (raspunsul mictional la rece poate fi mai dificil de testat si de aceea nu se mai foloeste curent).

Este esential ca bolnavul sa inteleaga si sa accepte schema de tratament pe care medicul o propune si, in acelasi timp ca medicul sa evalueze exact capacitatea dar si dificultatile sau reticentele bolnavului in efectuarea corecta a unor manevre de evacuare a vezicii. Incorectitudinea evacuarii complete si la timp a urinii acumulate in vezica este de natura sa antreneze complicatii periculoase, mergand de la hipertensiune arteriala la scleroza renala.

Profilaxia trombozelor venoase profunde si a complicatiilor trombo-embolice constituie o directie terapeutica majora in timpul fazei acute si de imobilizare la pat. Ea se realizeaza printr-un nursing corespunzator, prin corectarea factorilor care pot impiedica intoarcerea venosa (pozitia membrelor, imbracaminte jenanta, stramta) si mai ales prin terapia anticoagulanta profilactica cu heparine cu greutate moleculara mica, sau in absenta acestora cu heparina, dozata in functie de probele de laborator.




Depasirea perioadei acute, cu numeroasele ei aspecte si dificultati, ca si aparitia unor ameliorari motorii fac ca la multi bolnavi problemele sexuale, pana atunci neexprimate, sa treaca pe un plan mai avansat in preocuparile zilnice si, in functie de cultura, varsta si personalitatea fiecaruia, sa fie abordate in discutiile cu medical sau cu alte personae din echipa de recuperare sau dintre ceilalti bolnavi. Nu poate fi neglijat faptul ca activitatea sexuala face parte din aspectele principale ale vietii bolnavului, chiar daca factori individuali ce tin de varsta, educatia, starea socio-economica, ca si de mediul cultural cu mentalitatile si tabu-urile sale pot interfera cu exprimarea nevoilor si problemelor sexuale. Bolnavul poate fi ajutat numai in masura in care se are in vedere substratul lezional al tulburarilor, tipul de personalitate a bolnavului si capacitatea partenerului de viata de a ajuta in aceasta directie.

Spasticitatea ocupa, de asemenea, o pozitie distincta in cadrul tulburarilor consecutive TVM.Indelung studiata, atat pe modele experimentala cat si la om, constituie pentru multi bolnavi un handicap major, in ciuda eficientei ridicate a mijloacelor terapeutice moderne. S-a spus pe buna dreptate ca alaturi de durere,tulburarile psihice reactive si tulburarile sfincteriene, spasticitatea constituie una din preocuparile constante ale celor implicati in neurorecuperare. Spasticitatea apare dupa leziunile cerebrale si/sau medulare care afecteaza neuronii motori centrali sau tracturiloe cortico-spinale. Variabilitatea ei ca moment de aparitie dupa instalarea leziunilor cerebrale si medulare, cat si permanenta sa modulare de catre numerosi alti factori precum aferentele periferice, coexistenta unor alti factori patologici (de exemplu accentuarea spasticitatii in infectiile urinare, litiaza urinara, escare) arata ca este greu sa fie expediata in cateva randuri.




Spasticitatea este o tulburare motorie caracterizata prin cresterea tonusului muscular ca raspuns la intinderea unui muschi relaxat si este dependenta de viteza cu care se realizeaza intinderea. Se intalneste mai ales la muschii antigravitationali: flexorii la membrele superioare si extensorii la membrele inferioare. Abordarea spasticitatii porneste de la inlaturarea sau diminuarea efectului factorilor agravanti (infectii, escare, constipatie etc), urmata de utilizarea unei largi clase de medicamente (de tipul baclofen, dantrolene etc).

Escarele au constituit pana nu demult o complicatie curenta dupa TVM cu consecinte mari asupra calitatii vietii bolnavului si cu cresteri ale costurilor ingrijirilor. S-a spus, pe buna dreptate, ca aparitia unei escare denota un moment de deficienta in calitatea nursingului. Ele se pot inca intalni si acum, mai ales la cazurile care au fost mentinute imediat dupa accident in spitalele teritoriale, unde nu intotdeauna personalul respecta sau cunoaste obligativitatea masurii simple dar eficiente a intoarcerii (rotarii in jurul axului longitudinal al corpului) a bolnavilor. Uneori, in cazurile cu politraumatisme grave preocuparea pentru luarea masurilor de salvare a vietii poate duce la neglijarea profilaxiei escarelor. Decizia aplicarii tratamentului chirurgical depinde numerosi factori tinand de starea generala a bolnavului, de dimensiunile necrozei tegumentare si de disponibilitatea chirurgilor specializati.




Sunt exemple de oameni care au reusit sa se reinsere socio-profesional desi au ramas cu deficite neurologice majore si tributari deplasarii in fotoliul rulant. Ei reusesc sa fie competitivi in activitati din cele mai diverse: liber intreprinzator, creator de moda, broker, contabil, profesor, manager etc . Istorisirea luptei lor pentru reafirmare ca oameni cu posibilitati creatoare ar fi interesanta din multe puncte de vedere si ar putea servi in analiza unora din deficientele sistemului de organizare sanitara si chiar ale sistemului social. Poate unul din acesti oameni va scrie candva romane reusite despre aceste adevarate odisei.

Sursa: Sfatul Medicului